30.09.2017

Die Schere – Foarfeca




Zensur und Securitate – Cenzura şi Securitatea




[1847] 


Presse Zensur
Unbekannter Zeichner: „Die gute Presse“ – Karikatur in der Zeitschrift Leuchtturm“ von 1847


***

[1905. Zensur, Zensor, zensieren] 

Auf Bilder klicken oder mit rechter Moustaste in neuem Tab als Datei - nicht als Bild - öffnen, dann vergrößern und lesen]


Meyers Großes Konversations-Lexikon, Bd. 20, 1905, S. 889-890.

***

[1915





Karl Paumgartten (*), "Die Zensur", in: Die Muskete, 25. Februar 1915
(*) Karl Paumgartten, eigentlich Karl Huffnagl (1872–1927) war ein ultranationistischer österreichischer Journalist, der u.a. seine antisemitischen Beiträge mit dem Pseudonym Nithart Stricker unterschrieben hatte.


***

[1926. Caricatură politică în care se critică cenzura autorităţilor române]  


[1926. Anprangern der Zensur; politische Karikatur aus der zeitgenössischen rumänischen Presse] 





#

[1926. Lascăr Antoniu, „Fiecare ţară are presa pe care o merită” (Jedes Land hat die Presse, die es verdient), în: Adevărul, anul 39, nr. 13175, 27 noiembrie 1926, p. 1]


Lascăr Antoniu, „Fiecare ţară are presa pe care o merită”, în: Adevărul, anul 39, nr. 13175, 27 noiembrie 1926, p. 1


#

[1942. In einer unter der Dachzeile „Vom Tage” veröffentlichten Nachricht wird in der gleichgeschalteten „Südostdeutschen Tageszeitung” über die „Maßregelung” der von Pamfil Şeicaru herausgegebenen Zeitung „Curentul” und über die Entlassung des für das Blatt zuständigen Zensors berichtet. Das Blatt wurde mit einem Verweis bestraft.] 

[1942. Într-o ştire publicată în ziarul nazist „Südostdeutsche Tageszeitung” (ediţia Banat) se vorbeşte despre demiterea unui cenzor care a permis apariţia unui articol în ziarul, editata de Pamfil Şeicaru, „Curentul”. Ziarul a fost pedepsit cu o mustrare.] 



Südostdeutsche Tageszeitung, 69 (24) Jg., 31. März 1942, S. 5.



#

[1948Publicaţiile interzise până la 1 Mai 1948. Editat de Ministerul Artelor şi Informaţiilor, Bucureşti, 1948, 522 pp.]


Publicaţiile interzise până la 1 Mai 1948. Editată de Ministerul Artelor şi Informaţiilor, Bucureşti, 1948



***

[28 noiembrie 1948. Pasaj din autobiografia lui Ivan Deneş]

[28. November 1948. Auszug aus der Selbstbiografie von Ivan Deneş]

[...] Vorbind diferite limbi străine (franceza, germană, engleză, maghiară) şi pe baza liceului(?) [greşeală de transcriere, corect: licenţă - W.T.] am fost angajat la Anticariatul General.-

Aici, timp de aproape două luni de zile am lucrat la depozit, efectuînd selecţiunea politică a cărţilor precum şi diverse alte operaţiuni: clasări, registrări etc. La data de 1 noiembrie 1948 am cerut concediu de o lună de zile, pentru a mă pregăti la examenul de admitere la doctorat.-
[...] 
ACNSAS, I 211772, vol. 1, ff. 201-208 (aici f. 208). 

***

[17 noiembrie 1974. „B. Nicolau” îl informează pe mr. Ion Indrei despre nişte texte, destinate publicării în pagina germană a revistei timişorene „Forum studenţesc” şi care în urma intervenţiei cenzurii şi Securităţii au fost suprimate]

[17. November 1974. „B. Nicolau” informiert Major Ion Indrei über einige Texte, die in der deutschsprachigen Beilage der Temeswarer Zeitschrift „Forum studenţesc” veröffentlicht werden sollten, deren Drucklegung jedoch von der Zensur und der Securitate verhindert wurde]

ACNSAS, I 184945 ff. 25-25c.



(*) Der in dem Bericht erwähnte Erhardt Hummel war bis 1977, dem Jahr als die Zensur in Rumänien offiziell abgeschafft wurde, als Zensor in Temeswar tätig. Zu seinem Aufgabenbereich gehörte die Überwachung der Drucklegung der lokalen deutschsprachigen Tageszeitung, „Neue Banater Zeitung” (NBZ). Aus dem Bericht geht hervor, dass Hummel auch die deutschsprachige Beilage des Temeswarer Studentenblattes „Forum studenţesc” ideologisch überwachte. Die von ihm stammende Interpretation des Textes „drei augenblicke” wurde von der Securitate übernommen und als belastendes Argument während der Ermittlungen in dem gegen mich 1975 eingeleiteten Strafverfahren eingesetzt (hier unter dem Stichwort „trei clipe”). Nachdem die Zensur abgeschafft wurde, war Hummel als Redakteur tätig. In einer Anfang der 1970er Jahre von der Zensurbehörde erstellten Liste taucht der Name Hummels als Überprüfer von Druckerzeugnissen in Temeswar auf. (Siehe: Liliana Corobca, Instituţia cenzurii comuniste în România. 1949-1977 / Die Institution der Zensur im kommunistischen Rumänien. 1949-1977, 2. Bd., Editura Ratio et Revelatio, Oradea 2014, S. 281). Hier tauchen auch weitere Namen von Personen auf, die als ideologische Wächter deutschsprachiger Druckerzeugnisse eingesetzt wurden oder eingesetzt werden sollten, z.B. Dieter Drotleff (Ebenda, S. 279), Maria A. Mesch (S. 275), Mihai Wendling (S. 281). Einen analytischen Überblick über die Funktionsweise der Zensur enthält der Band von Marian Petcu (Hg.): Cenzura în spaţiul cultural românesc (Die Zensur im kommunistischen rumänischen Kulturraum), Comunicare.ro, Bucureşti 2005.
William Totok

(*) Erhardt Hummel a activat pînă-n 1977 ca cenzor la Timişoara, avînd misiunea de a supraveghea ziarul local german „Neue Banater Zeitung” (NBZ), dar şi pagina germană a revistei studenţeşti „Forum studenţesc”. Interpretarea textului „drei augenblicke” („trei clipe”), făcută de el, a fost preluată de către Securitate în cursul anchetei penale la care am fost supus în 1975 (a se vedea menţiunile privind textul „trei clipe”). Hummel apare într-o listă, întocmită la începutul anilor 1970, în care sînt menţionate mai multe persoane care au fost sau urmau a fi desemnate ca cenzori (cf: Liliana Corobca, Instituţia cenzurii comuniste în România. 1949-1977. vol. 2, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2014, p. 281). Tot acolo mai apar ca supraveghetori ai scrierilor în limba germană, Dieter Drotleff (ibidem, p. 279), Maria A. Mesch (p. 275), Mihai Wendling (p. 281). Pentru detalii privind funcţionarea cenzurii a se vedea: Marian Petcu (coord.): Cenzura în spaţiul cultural românesc, Comunicare.ro, Bucureşti, 2005.

William Totok


***



[5 august 1964. Situaţia compoziţiei naţionale a salariaţilor din aparatul de cenzură - Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor – DGPT]


[5. August 1964. Die nationale Zusammensetzung des Zensurapparates – offizielle Bezeichnung: Generaldirektion für Presse- und Druckerzeugnisse, rum. abgekürzt: DGPT]  


SITUATIA compoziţiei naţionale a salariaţilor


5 august 1964






Anul




1954
1959
1964
Nationali-
Numeric
Procent
Numeric
Procent
Numeric
Pro-
tatea
cent
Români
275
73,14%
251
72,13%
333
73,84%
Maghiari
23
6,12%
35
10,34%
49
10,86%
Evrei
68
18,08%
50
14,37%
50
11,09%
Alte naţi-
10
2,66%
11
3,16%
19
4,21%
onalităţi
Total
376
100%
348
100%
451
100%
[36.1964, f. 151]
Corobca, op. cit., vol. 1, p. 105




***


[17 martie 1967. Cronica lui D. Costin „Unfilm cu o fată fermecătoare”, în regia lui Lucian Bratu, după un scenariu de Radu Cosaşu, din organul central al PCR; filmul a fost retras, fiind considerat „decadent”, inclusiv de către Securitate care îl 
supraveghea pe scenarist şi cu ajutorul agentului „Aurel Bantaş”]  


[17. März 1967. Besprechung des als dekadent eingestuften und danach verbotenen Spielfilms von Lucian Bratu, „Un film cu o fată fermecătoare”, nach einem Drehbuch von Radu Cosaşu, auf den die Securitate „Aurel Bantaş” angesetzt hatte] 




#



[25 martie 1967. Finalul unei note, înmînate de „Aurel Bantaş” ofiţerului său de legătură, lt. Ion Pau]

[25. März 1967. Schlussabsatz aus einem Bericht von „Aurel Bantaş”, den er seinem Verbindungsoffizier Leutnant Ion Pau überreicht hatte]
 

ACNSAS, I 260856, vol. 1, ff. 10-11 (aici f. 11)

***




[14 aprilie 1984. Ofiţerul de Securitate care răspundea de supravegherea scriitorilor şi intelectualilor din Timişoara şi judeţul Timiş întocmeşte un raport amănunţit din care se desprinde cît de mare era gradul de suspiciuni faţă de această categorie de cetăţeni; documentul conţine cîteva erori pe care nu le rectificăm, important este conţinutul global din care se desprinde şi nervozitatea crescîndă a aparatului poliţienesc politic]


[14. April 1984. Der für die Überwachung der Temeswarer Intellektuellen zuständige Ressortleiter der Temescher Securitate verfasst einen ausführlichen Bericht, in dem er diese Kategorie von Bürgern verdächtigt, staatsfeindliche Ideen zu verbreiten und systemfeindliche Aktionen zu planen, was auch auf eine wachsende Nervosität des politischen Polizeiapparates schließen lässt; der Bericht enthält mehrere Sachfehler, die jedoch nicht die globale Aussage des Textes beeinträchtigen] 
ACNSAS, D 120, vol. 9, ff. 328-335










***




[4 septembrie 1986. Scriitorul „Udrea” din Cluj predă ofiţerului său de legătură, lt. col. Velea Eugen, 1940-2002, o notă în care relatează despre o călătorie efectuată în R. D. G., despre discuţiile avute acolo cu diferite persoane, între care şi cu Eva Behring, 1936-2004, despre care menţionează că e „filo-română” şi că e nemulţumită că lectoratul de la editura Volk und Welt a „încăput pe mîna lectorului pentru Ungaria”, ceea ce în atmosfera antimaghiară din anii xenofobiei ceauşiste dirijate venea în întîmpinarea Securităţii care pretutindeni vedea duşmani care atentează la integritatea ţării şi care, după desfiinţarea cenzurii în 1977, era preocupată să împiedice apariţia unor lucrări considerate „iredentiste”, stimulînd, pe de altă parte, publicarea unor lucrări anti-maghiare, în străinătate şi-n România, chiar dacă autorii erau, de exemplu, legionari]


ACNSAS, D 118, vol. 5, ff. 189-191





Zweiter Teil hier - partea a doua aici


 Letzte Aktualisierung - 10.12. 2017 - ultima actualizare